joi, 21 decembrie 2017

PORTRET DE EROU



PORTRET DE EROU[1]

L-am cunoscut pe dl. General Ioan DiCesare acum vreo … 15-20 ani, la o şedinţă a Asociaţiei Aviatorilor Braşoveni, care avea loc în sala de consiliu a IAR Braşov – Ghimbav. Îmbrăcat în uniformă de comandor aviator, se aşezase alături de preşedintele de atunci al ASAB, dl. comandor aviator Nicolae Sixtus Maxim (ambii comandori au fost combatanţi în cel de-al doilea Război Mondial) într-un loc unde eu, cel mai tânar membru al Asciaţiaţiei, puteam să-l văd cu toţi cei patru ochi ai mei şi să-l ascult cu toată atenţia. Era … cum să zic? … un om despre care auzisem şi citisem, dar care încă, la vremea aia, mi se părea doar un erou al unei cărţi scrise cu atâta har de Cornel Marandiuc[2], pe care o citisem cu sufletul la gură şi care, poate, m-a făcut să devin interest de istoria aviaţiei române.
Parcă dorind să mă convingă că el chiar există, dl. DiCesare a monopolizat discuţiile, devenind dintr-o dată extrem de uman, aducându-şi aminte cum s-a prăbuşit el odată nu departe de locul unde ne aflam atunci (eveniment menţionat, binenţeles, în cartea despre care discutăm aici).
După acel moment  l-am revăzut de multe ori, la Braşov sau la Bucureşti, la ocazii festive. Uniforma de general aviator, peste care purta mantia de cavaler al Ordinului Mihai Viteazu, îi arăta calitatea de erou al războiului mondial şi îi dadea autoritatea de care avea nevoie pentru a lua cuvântul în faţa publicului.
Ultimele imagini ale generalului au fost cele inserate în serialul “Aeroshow”, când el, credincios principiului de a păstra vii amintirile despre camarazii de luptă, a relatat o serie de evenimente din război la care a luat parte.
Toate evenimentele care l-au avut ca erou pe aviatorul Ioan Di Cesare sunt surprinse, de astă dată, într-o nouă lucrare monografică semnată de cercetătorul Daniel Focşa (care, în anii din urmă, a publicat mai multe cărţi despre aviator participanţi la al doilea Război Mondial). Poate surprinzător pentru unii, biografia lui DiCesare nu se opreşte, în accepţia lui Daniel Focşa, acolo unde se termină activitatea lui de front, ci este continuată până la momentul plecării spre altă lume, relatând, în premieră, şi viaţa unui necomunist suprvieţuitor al perioadei staliniste. Astfel, cartea este o lucrare (aproape, cum subliniază autorul) completă despre viaţa unui adevărat erou al naţiei române. Un aviator care a făcut războiul, obţinând multe victorii pe frontul de est şi în luptele (aeriene) pentru eliberarea capitalei de nemţi în urma actului istoric de la 23 august 1944, şi-a demonstrat curajul şi în viaţa civilă, după război, păstrându-şi verticalitatea şi în faţa opresiunii comuniste, aducându-şi, apoi, contribuţia la scrierea istoriei aviaţiei miitare române pe toate fronturile celui de-al doilea Război Mondial.
Meritul autorului cărţii de a păstra vie memoria unui erou este incontestabil. Cartea sa este o lucrare valoroasă pentru că este cât se poate de obiectivă, bazată fiind pe cercetarea şi sintetizarea unor documente incontestabile, atât ale armatei, pentru activitatea de front a lui DiCesare, cât şi ale Securităţii (CNSAS), pentru restul vieţii eroului, iar redactarea textului şi ilustrarea cu materialul iconografic, cât şi aparatul de note explicative, o fac să fie atractivă, sigură şi inatacabilă. Este o nouă lucrare de referinţă a domnului Daniel Focşa, pentru care autorul merită felicitări.
Nu pot încheia fără a-i mulţumi autorului pentru amabila dedicaţie. Bonne continuation, Daniel Focşa!



[1] Daniel Focşa Ioan Di Cesare Un aviator de elită în arhivele Securităţii, Iaşi, Editura Institutul European, 2016
[2] Cornel Marandiuc Inimi cât să cuprindă cerul patriei, desigur.

Un comentariu: