luni, 25 decembrie 2017

HURRICANE SUB TRICOLOR



HURRICANE SUB TRICOLOR[1]

Încă de când eram copil, atunci când nu ştiam nimic despre aviaţia română şi despre istoria acesteia, exact ca Monsieur Jourdain făceam poezie fără să ştiu (personajul lui Molière făcea proză, tot aia) cântam prin casă un şlagar învăţat de la Taticul meu: A plecat la vânătoare Agarici … Ca poveste, ştiam ce a făcut Agarici, ca semnificaţie … nu, ar fi fost în contradicţie cu ce învăţam la şcoală.
După ani de zile am priceput cine a fost acel aviator, Horia Agarici şi de ce era personaj de cântec patriotic şi am început să mă mândresc cu un asemenea Meşotist (fiind el, Agarici, absolvent al Liceului braşovean Dr. Ioan Meşotă, adică, nu-i aşa, colegul meu de liceu).
Iar după alţi ani, un adversar, adică un absolvent al Liceului “Unirea”, aduce în faţa cititorilor prima istorie a avionului Hawker Hurricane în culori româneşti. Vorbim de o abordare originală, poate puţin surprinzătoare pentru cititorii de istorie a aviaţiei. Spre deosebire de alte monografii, care urmaresc fie evoluţia generală a luptelor pe frontul aerian, cu menţiuni despre piloţi, lupte sau bătălii, cartea lui Horia Stoica şi Vasile Radu vine cu o altă abordare; potrivit principiului că orice imagine valorează cât o mie de cuvinte, cei doi cercetători braşoeveni ne oferă un album reprezentând, pe cât posibil, cele cincisprezece avioane Hurricane care au apărat teritoriul românesc în Campania anului 1941.
Sigur, istoria lui Hawker Hurricane se confundă, la noi, cu istoria Escadrilei 53 (da, exact aceea care în zilele noastre se instruieşte pe F-16, dar să sperăm că nu va avea, vreodată, ocazia să demonstreze în luptă la ce nivel de pregatire a ajuns).
Lucrarea în discuţie prezintă imagini(le găsite până acum) cu fiecare dintre cele 15 avioane Hurricane româneşti şi evenimentele la care au luat parte: lupte aeriene, aterizări forţate, accidente … apoi, după uzura lor peste măsură (de producţie britanică fiind ele, aprovizionarea cu piese de schimb a fost, binenţeles, imposibilă), ieşirea din serviciu. Sigur, avionul, fără omul de la manşă, nu e decât o bucată de lemn, metal sau pânză, deci nu putem vorbi despre Hurricane fără a face cunoştinţă cu eroii care au pilotat (în luptă, în cea mai mare parte a orelor de zbor) avioanele Escadrilei 53. Imagini ale liniilor de avioane aflate în aşteptarea alarmei pe Mamaia (sau …), poze ale piloţilor escadrilei care îşi ascund emoţia sau teama în … program şi ţinută de voie, documente care prezintă evenimentele deosebite din viaţa avioanelor şi a oamenilor, toate, rânduite în funcţie de numărul operativ al aeronavelor de vânătoare, însoţite, în mod necesar şi de interpretarea lor de către autori, alcătuiesc o primă apariţie dintr-o serie dorită de autori (sunt sigur că si de către cititori deopotrivă) cât mai lungă, spre a fi complete.
Două menţiuni legate de prezentare: Textul este bilingv, roman-englez, ceea ce va facilita receptarea sa de catre cititorii de pe tot cuprinsul, iar prezentarea grafică este excepţională, fotografiile, recuperate din diferite colecţii personale sau oficiale, fiind prelucrate spre o prezentare optimă.
Felicitări şi mulţumiri,Horia Stoica şi Vasile Radu!



[1] Horia Stoica, Vasile Radu Avioane britanice în România Hawker Hurricane, Host Models, 2017

joi, 21 decembrie 2017

PORTRET DE EROU



PORTRET DE EROU[1]

L-am cunoscut pe dl. General Ioan DiCesare acum vreo … 15-20 ani, la o şedinţă a Asociaţiei Aviatorilor Braşoveni, care avea loc în sala de consiliu a IAR Braşov – Ghimbav. Îmbrăcat în uniformă de comandor aviator, se aşezase alături de preşedintele de atunci al ASAB, dl. comandor aviator Nicolae Sixtus Maxim (ambii comandori au fost combatanţi în cel de-al doilea Război Mondial) într-un loc unde eu, cel mai tânar membru al Asciaţiaţiei, puteam să-l văd cu toţi cei patru ochi ai mei şi să-l ascult cu toată atenţia. Era … cum să zic? … un om despre care auzisem şi citisem, dar care încă, la vremea aia, mi se părea doar un erou al unei cărţi scrise cu atâta har de Cornel Marandiuc[2], pe care o citisem cu sufletul la gură şi care, poate, m-a făcut să devin interest de istoria aviaţiei române.
Parcă dorind să mă convingă că el chiar există, dl. DiCesare a monopolizat discuţiile, devenind dintr-o dată extrem de uman, aducându-şi aminte cum s-a prăbuşit el odată nu departe de locul unde ne aflam atunci (eveniment menţionat, binenţeles, în cartea despre care discutăm aici).
După acel moment  l-am revăzut de multe ori, la Braşov sau la Bucureşti, la ocazii festive. Uniforma de general aviator, peste care purta mantia de cavaler al Ordinului Mihai Viteazu, îi arăta calitatea de erou al războiului mondial şi îi dadea autoritatea de care avea nevoie pentru a lua cuvântul în faţa publicului.
Ultimele imagini ale generalului au fost cele inserate în serialul “Aeroshow”, când el, credincios principiului de a păstra vii amintirile despre camarazii de luptă, a relatat o serie de evenimente din război la care a luat parte.
Toate evenimentele care l-au avut ca erou pe aviatorul Ioan Di Cesare sunt surprinse, de astă dată, într-o nouă lucrare monografică semnată de cercetătorul Daniel Focşa (care, în anii din urmă, a publicat mai multe cărţi despre aviator participanţi la al doilea Război Mondial). Poate surprinzător pentru unii, biografia lui DiCesare nu se opreşte, în accepţia lui Daniel Focşa, acolo unde se termină activitatea lui de front, ci este continuată până la momentul plecării spre altă lume, relatând, în premieră, şi viaţa unui necomunist suprvieţuitor al perioadei staliniste. Astfel, cartea este o lucrare (aproape, cum subliniază autorul) completă despre viaţa unui adevărat erou al naţiei române. Un aviator care a făcut războiul, obţinând multe victorii pe frontul de est şi în luptele (aeriene) pentru eliberarea capitalei de nemţi în urma actului istoric de la 23 august 1944, şi-a demonstrat curajul şi în viaţa civilă, după război, păstrându-şi verticalitatea şi în faţa opresiunii comuniste, aducându-şi, apoi, contribuţia la scrierea istoriei aviaţiei miitare române pe toate fronturile celui de-al doilea Război Mondial.
Meritul autorului cărţii de a păstra vie memoria unui erou este incontestabil. Cartea sa este o lucrare valoroasă pentru că este cât se poate de obiectivă, bazată fiind pe cercetarea şi sintetizarea unor documente incontestabile, atât ale armatei, pentru activitatea de front a lui DiCesare, cât şi ale Securităţii (CNSAS), pentru restul vieţii eroului, iar redactarea textului şi ilustrarea cu materialul iconografic, cât şi aparatul de note explicative, o fac să fie atractivă, sigură şi inatacabilă. Este o nouă lucrare de referinţă a domnului Daniel Focşa, pentru care autorul merită felicitări.
Nu pot încheia fără a-i mulţumi autorului pentru amabila dedicaţie. Bonne continuation, Daniel Focşa!



[1] Daniel Focşa Ioan Di Cesare Un aviator de elită în arhivele Securităţii, Iaşi, Editura Institutul European, 2016
[2] Cornel Marandiuc Inimi cât să cuprindă cerul patriei, desigur.

vineri, 15 decembrie 2017

RĂZBOIUL ZEPPELINELOR

RĂZBOIUL ZEPPELINELOR[i]


Cine n-a auzit de marile aeronave care au impresionat – pozitiv sau negativ – lumea începutului de secol XX? Indiferent de producătorul sau deţinătorul lor, oamenii le numeau “zeppeline”, după numele vestitului Graff Ferdinand von Zeppelin (http://www.poezie.ro/index.php/article/1767742/Ferdinand_von_Zeppelin), unul dintre constructorii acelor uriaşe baloane dirijabile.
Cu toate că au executat diferite tipuri de misiuni, de la cele banale, de transport pasageri sau cargo, la cele militare, zeppelinele au rămas în memoria afectivă a omenirii mai ales pentru misiunile distrugătoare de bombardament, executate în timpul primului Război Mondial. Ian Castle, în lucrarea discutată aici, a reuşit o foarte interesantă descriere a bombardamentelor asupra Londrei între 1914-1917, captând interesul citirorului, mai mult sau mai puţin avizat în legătură cu evenimentele istorice.
Avem în faţă o lucrare care, în ciuda dimensiunii reduse – 150 de pagini – aduce o cantitate enormă de informaţie şi sentiment. Sunt prezentaţi principalii actori ai piesei, ofiţeri din ambele tabere beligerante, sunt înfăţişate aparatele de zbor, cu caracteristicile lor (iar aici mă refer nu numai la dirijabile, ci si la avioanele de vânătoare care au luptat împotriva lor), de asemenea e descrisă evoluţia muniţiei folosită atât de germani, pentru misiunile de bombaradament, cât şi de englezi, în tentativele lor de a distruge aeronavele atacatoare, dar şi a tacticilor adoptate.
Trecând la prezentarea raidurilor de bombardament, Ian Castle o face în modul cel mai profesionist cu putinţă. De la stabilirea obiectivelor până la desfăşurarea propriu-zisă a misiunii, raidul este prezentat în toate detaliile, cu ajutorul unui bogat material iconografic, alcătuit din hărţi şi fotografii. Este bine surprins efectul psihologic asupra londonezilor, surprinşi de fiecare dată de invadatorii nocturni nevăzuţi şi, pentru multă vreme, intangibili. De asemenea, efectul invers, acela al bucuriei şi speranţei civililor şi militarilor britanici, după doborârea primului zeppelin, este extrem de bine descris, cititorul, chiar obiectiv fiind, empatizează cu londonezii care încep să spere că raidurile inamice pot fi prevenite şi împiedicate.
Tot obiectiv vorbind, autorul are meritul de a recunoaşte că ambele tabere au avut eroii lor. Englezii au plătit o jertfă enormă de sânge, prin pierderea a mii de vieţi ale civililor şi ale militarilor combatanţi care au înfruntat duşmanul quasi-invizibil, dar şi nemţilor li se recunoaşte marele curaj de a înfrunta condiţiile meteo potrivnice şi mai ales apărarea antiaeriană din ce în ce mai bine pusă la punct şi mai eficientă a englezilor.
În concluzie, o lucrare extrem de bine realizată a unui cercetător istoric impartial.



[i] Ian Castle, Primul Război Mondial Londra 1914-1917, Bucureşti, Editura Litera, 2017

marți, 12 decembrie 2017

ASOCIATIA AVIATORILOR BRASOVENI LA 30 DE ANI DE LA CONSTITUIRE



In 1987, atunci cand formarea unor asociatii, chiar cu scop cultural sau stiintific, era doar o utopie, un grup de entuziasti ai aviatiei din Brasov - aviatori, in majoritate veterani de razboi, specialisti din Intreprinderea de Constructii Aeronautice (ICA) Ghimbav si iubitori ai aviatiei - au format un grup de cercetare a istoriei Aviatiei Romane. 
Cand legislatia a permis, grupul s-a transformat in Asociatia  Aviatorilor Brasoveni, care, in anii urmatori, a devenit una dintre cele mai respectate organizatii ale aviatorilor din Romania.
In acest an, Asociatia Aviatorilor Brasoveni a ajuns la frumoasa varsta de 30 de ani, o perioada in care a avut o activitate deosebit de fructoasa, adunand un mare numar de oameni dintre cei mai respectabili din acest domeniu si aducand multe clarificari in domeniul istoriei aviatiei. 
Cu aceasta ocazie, Asociatia a editat un volum aniversar, o carte care face o dare de seama a activitatii din aceste trei decenii. De asemenea, sunt reproduse si doua dintre rezultatele cercetarilor membrilor grupului.
Cartea este redactata de catre dl. inginer Traian Tomescu, vicepresedintele Asociatiei Aviatorilor Brasoveni, desigur, cu sprijinul tuturor colegilor.


luni, 21 decembrie 2015

duminică, 29 martie 2015

HISTORIA, martie 2015

Un nou numar al revistei HISTORIA ne propune doua materiale din domeniul aeronauticii:
- Articolul lui Lucian Dobrovicescu dedicat pilotului american de prigine romana Alexander Vraciu, erou al razboiului din Pacific (ma intreb daca marele MacArthur a auzit de el).
- Articolul semnat de Crenguta-Elena si Sorin Turturica care aduce marturii despre un raid aerian, realizat la 16 iunie 1906, cu ... balonul "Romania", pe deasupra Muntilor Carpati.. 


















Ii felicit si le multumesc prietenilor mei pentru aceste materiale.